Afaceri pe scurt

Productie de dresuri

In 1992, E.E. si C.A. erau salariate ale fabricii de ciorapi Adesgo. Oportunitatea de a intra in afaceri s-a ivit chiar in acel an, cand s-a scos la licitatie primul activ al fabricii, activ constand intr-o cladire cu doua etaje si cu depozite, utilata cu 20 de masini de tricotat vechi din 1972. Totul a fost evaluat, atunci, la 26 de milioane de lei. Emilia si Carmen s-au hotarat sa participe la licitatie, impreuna cu alti doi asociati; suma pe care au oferit-o a fost de 65 de milioane (desi cladirea se afla intr-o stare jalnica) si astfel au castigat. Au demarat productia de dresuri, de data aceasta pe cont propriu, bazandu-se pe faptul ca aveau deja experienta si cunosteau absolut totul despre ceea ce inseamna un ciorap.
C.A.: „Prin credite am facut absolut totul, incepand de la preluarea acestui activ. Primul an a fost cel mai greu pentru ca trebuia sa ne gandim si la ratele de acoperire a creditului, care au fost esalonate pe 5 ani, si plateam si dobanda. Dar productia a mers foarte bine, am reusit sa achitam activul, am facut si investitii in utilaje, am reusit sa cumparam si terenul.
Profitul l-am reinvestit, pentru ca la productie daca nu te dotezi esti mort, mai ales ca pe piata producatorilor de ciorapi aparusera in perioada aceea dresurile lycra. Eram in concurenta cu cei mari, Adesgo, Mondex Sibiu, care lucrau numai pe masini performante. Ne luptam cu ei chiar daca noi aveam o capacitate de productie lunara care reprezenta productia lor intr-o zi. Noi facem acum cam 100.000 de perechi pe luna. Trebuie sa dai si calitate si sa fii in ton cu moda, asa ca am cautat sa reinvestim in utilaje, in tehnologie.”

Servicii de curierat

 M.N. a intrat in afaceri in 1991, cu o activitate de import de piese auto din Germania. Dupa cateva luni, microbuzul cu care transporta marfa a avut un accident in Ungaria si a fost distrus complet (inclusiv marfa), iar M.N. s-a vazut nevoit sa abandoneze afacerea. Si s-a orientat rapid spre o alta oportunitate: activitatea de curierat.
A inceput prin a pune la punct un plan de afaceri ca la carte, si in varianta optimista, si in varianta cu risc maxim, sa se asigure ca nu ramane in pana de bani. Urmatorul pas a fost sa aranjeze un sediu. A avut un apartament pus la dispozitie de familie, pe care l-a amenajat sa arate ca un sediu de firma. A zugravit, a scos niste usi, a desfiintat o debara, a schimbat bucataria complet, a cumparat mocheta, mobila nou-nouta si echipamentul necesar: un copiator, un fax, doua calculatoare, trei biciclete, o masina, tricouri inscriptionate cu numele firmei pentru curieri, stampilute, materiale publicitare. Apoi a recrutat personalul – curieri, secretare etc. N-a cheltuit toti banii pe care i-a avut (cca 12.000 $), deoarece, conform planului de afaceri pe care il facuse, urma ca timp de 3-4 luni veniturile sa nu acopere cheltuielile curente.
In activitatea de curierat, in general clientii sunt firmele, centrele de afaceri, dar si persoane fizice. In lumea afacerilor, cand trimiti un document trebuie sa contezi 100% ca ajunge unde trebuie. De aceea, in strainatate, serviciile de curierat rapid sunt foarte folosite si acolo, din cauza concurentei foarte mari si volumului mare de pachete trimise, tarifele sunt doar putin mai mari decat ale postei. Nu asa stau insa lucrurile la noi: serviciile postale sunt subevaluate, tarifele sunt tinute artificial in jos si firmele de curierat, datorita volumului mic de pachete, pentru a fi rentabile trebuie sa mareasca preturile.

 Editarea de cataloage specializate  

„In primavara anului 1994, am vrut sa-mi cumpar un calculator si mi-am dat seama ca diferenta de pret dintre magazine ajungea si la 300%”, povesteste A.S.. „Astfel, m-am gandit ca o publicatie de specialitate, care sa prezinte oferte numai dintr-un anumit domeniu, ar avea mare succes pe piata. Aveam deja date culese de la firmele contactate, asa ca nu mai trebuia decat sa le pun laolalta, sub forma unui catalog pe care sa il ofer contra cost celor interesati.”
A inceput modest, cu un spatiu la Hotel Opera, o camera foarte mica, in care anterior se depozitase lenjeria. Avea insa pozitie centrala, pe Brezoianu, la parter, iar partea cea mai buna o constituia faptul ca nu era obligat sa plateasca chiria in avans. „Proprietarul, un prieten, mi-a propus sa achit nota de plata la sfarsitul lunii, din profitul obtinut. Daca nu aveam succes, isi asuma el pierderea, iar eu nu eram dator cu nimic. Mi-am vazut de treaba, am reusit sa lansez, la TIB ’94, „Catalogul Firmelor de Birotica, Tehnica de Calcul si Telecomunicatii”, in care peste 100 de societati si-au prezentat oferta si am avut succes. Am platit cam 110 $ pentru camaruta aceea.”
„Am avut surpriza sa constat ca firme destul de mari prefera formula cataloagelor, in locul publicitatii din ziare. De exemplu, o firma de constructii doreste sa cunoasca, in special, producatorii de materiale de constructii si firmele mici pe care le poate lua sub aripa sa. Iar publicitatea in ziare sau un catalog general nu o ajuta prea mult in acest scop. Exista si unii care vor sa fie prezenti doar din snobism, sa nu apara cumva catalogul fara numele lor.”
„Intr-un an de zile, exista o perisabilitate de 60% a informatiilor in cazul firmelor. Fie intervine RomTelecom si se schimba numerele de telefon, fie intervine Primaria si se modifica numele strazilor, fie firma evolueaza (sau dimpotriva) si se muta intr-un alt sediu. Exista sute, chiar mii de firme inscrise in cataloagele pe care le editam si fiecare trebuie contactata pentru a verifica daca informatiile din baza noastra de date mai corespund. Mai ales in perioada targurilor si expozitiilor specializate (martie-iunie si septembrie-noiembrie) volumul de munca este foarte mare. Nu ne permitem sa publicam informatii perimate.”

(sursa Revista Omului de Afaceri)

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: