Cresterea ratelor si gastelor pentru ficat gras

In ultimele decenii, gaina, a carei crestere a fost dirijata spre cele doua mari specializari – pentru carne si pentru oua – a castigat intrecerea sa cu gastele si ratele (denumite generic palmipede). Dar aceasta situatie a fost determinata de o anumita conjunctura, legata de conditiile economiei centralizate, ca urmare nu se poate spune ca exista vreun argument in favoarea ideii ca gainile ar fi mai profitabile decat palmipedele. Acestea din urma au, la randul lor, destule atu-uri.
Gaina s-a impus in fata palmipedelor atunci cand, pusa in conditii intensive de crestere, s-a dovedit perfect adaptabila acestor conditii. Reproductie rapida, consum redus de nutreturi combinate, cantitati mari de produse realizate pe unitatea de suprafata – iata cateva motive care au facut din gaina una dintre principalele specii animaliere producatoare de alimente pentru oameni.
Exista insa si unele probleme daca ne gandim ca gaina, chiar adulta (ca sa nu mai vorbim de tineret), pretinde un spatiu de crestere cu o temperatura ridicata, in conditiile in care sursele de climatizare devin din ce in ce mai scumpe si mai greu de procurat, plus ca ea se hraneste aproape in exclusivitate cu concentrate (cereale, proteice, vitamine si minerale) care, de asemenea, sunt din ce in ce mai scumpe. Desigur, aceste probleme se pun, intr-un mod sau altul, si pentru alte specii de pasari si la ele se poate raspunde de o maniera satisfacatoare. Ar fi insa gresit sa facem abstractie de ele si sa nu cautam de pe acum solutii alternative.
Si una dintre aceste solutii o reprezinta cresterea palmipedelor, care elimina destule neajunsuri legate de cresterea gainilor: astfel, palmipedele au nevoie de temperaturi de crestere mai scazute, de constructii mai ieftine si de concentrate mai putine, deoarece ele consuma atat iarba verde, direct prin pasunat, cat si plante acvatice. In plina iarna, matca de gaste se poate adaposti foarte bine in soproane nepretentioase, iar vara o simpla pasune sau mitriste este suficienta. Apoi, trebuie mentionat faptul ca 1 kg de ficat gras costa cat cel putin 10 kg de carne de pasare, precum si faptul ca palmipedele poseda un penaj incomparabil mai valoros decat al gainilor, motiv pentru care ele se jumulesc de cateva ori pe parcursul vietii. O crescatorie de palmipede constituie, asadar, o oportunitate de afaceri demna de luat in considerare.
Produsul care sustine afacerea
Acest produs este ficatul gras (mai ales cel de gasca), care se vinde la un pret foarte bun atat pe pietele externe, cat si pe cea autohtona. Astfel se explica si interesul de care se bucura cresterea palmipedelor in intrega lume. Nu trebuie neglijata insa valorificarea penajului sau a carnii.
Deoarece ficatul gras este o marfa foarte solicitata, s-au cautat modalitati pentru a se spori productia, solutia gasita fiind indoparea pasarilor, operatie care presupune alimentarea fortata a acestora pentru cresterea greutatii corporale, inclusiv a ficatului. Indoparea se poate face fie manual, fie mecanizat. La indoparea manuala, operatorul ia cu mana dreapta o jumatate de pumn de boabe de porumb si le impinge cu degetul pe esofagul pasarii, in timp ce cu mana stanga ii tine ciocul deschis. Dupa fiecare portie lasa o pauza, in care pasarea respira si inghite, urmatoarea operatie fiind masarea gatului pasarii de sus in jos, pentru impingerea continutului din esofag in stomac. La varianta mecanizata se folosesc niste masini care scurteaza durata unui indopat de la 5 minute (in varianta manuala) la 25-30 de secunde. Perioada indoparii variaza intre trei si patru saptamani, rezultatul fiind o crestere a masei ficatului de la 70-80 g la 580 g – la gaste, respectiv de la 40 g la 350 g – la rate.
Gaste sau rate?
Cineva care se hotaraste sa demareze o afacere cu cresterea palmipedelor trebuie sa aiba un raspuns la intrebarea de mai sus. Cele doua specii sunt insa foarte asemanatoare, avand mai multe caracteristici care le apropie, decat care sa le separe, si de-aceea raspunsul este mai greu de dat. Chiar si conditiile de crestere si furajare sunt asemanatoare, o ferma pentru cresterea ratelor putand fi usor transformata in ferma de gaste, si invers. Mai mult, unii crescatori au in ferma lor atat rate cat si gaste, coabitarea acestor pasari nefiind contraindicata ca in cazul altor specii.
Daca incercam sa ne ghidam privind in urma, la perioada cand in Romania existau programe nationale impuse (1975-1989) privind constructia unor mari complexe de palmipede, observam ca ratele au fost de regula preferate gastelor. Acesta nu este insa un argument in favoarea cresterii ratelor. In perioada respectiva cuvantul de ordine era sa se ajunga la un numar cat mai mare de palmipede, iar ratele se inmultesc mai repede decat gastele. In plus, la gaste nu s-au putut asimila metode optime de indopare, ca in cazul ratelor, si atunci s-a mers pe linia “minimei rezistente”.
Dar, in timp ce noi, romanii, preferam sa crestem rate, in Franta, Ungaria sau Israel se cresteau in mod prioritar gaste, pentru ca acestea necesitau conditii mai rustice si mai ieftine de adapost si furajare, si, pe deasupra, furnizau un ficat gras net superior celui de rata. Ulterior, situatia s-a echilibrat oarecum: multe firme straine, in special din Franta, au acordat o importanta din ce in ce mai mare cresterii ratelor pentru ficat gras, realizand mularzi din ce in ce mai grei si, bineinteles, din ce in ce mai competitivi comparativ cu gastele. Beneficiind de aceste noi informatii, s-ar parea ca optiunea intre rate si gaste devine foarte dificil de stabilit. Dar aceasta optiune, pana la urma, nu este deloc importanta: ambele specii sunt la fel de valoroase, alegerea uneia dintre ele fiind legata mai mult de preferintele crescatorului decat de cele ale pietei. Si apoi, asa cum am sugerat deja, realizarea unei investitii pentru palmipede poate fi astfel conceputa incat ea sa asigure conditii tehnologice optime pentru oricare dintre cele doua specii.

(sursa Revista Omului de Afaceri)

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: