Cum sa invingeti concurenta

Analiza concurentei
Indiferent de obiectul de activitate, lupta intre societatile comerciale se duce in 6 domenii:
1. In domeniul caracteristicilor produsului sau serviciului. Fiecare firma urmareste sa ofere un produs sau serviciu care satisface mai bine nevoile clientului decat o face produsul/serviciul concurent.
2. In domeniul pretului. Firmele care concureaza prin pret urmaresc sa ofere produse sau servicii asemanatoare la un pret mai mic decat concurentii lor.
3. In domeniul promovarii. In aceasta situatie, batalia se da pentru acapararea mintii consumatorilor. Concurentii lupta ca sa stabileasca o reputatie superioara pentru produsele lor.
4. In domeniul distributiei. Ceea ce urmareste fiecare dintre firmele care concureaza prin distributie este sa-si desfaca produsele sau serviciile in anumite locuri care ofera avantaje speciale.
5. In domeniul finantarii. Produsele sau serviciile trebuie cumparate de catre consumatori. Firmele care reusesc sa asigure si finantarea propriilor clienti se pot distanta fata de concurenti.
6. In domeniul vitezei de reactie. In general, orice poate fi imitat fara sa se incalce vreun brevet sau drept de autor. De aceea, unele firme inteleg ca orice avantaj pe care il au este doar temporar. Ele vor actiona deci mai repede decat concurenta pentru a putea beneficia de aceste avantaje trecatoare o perioada cat mai indelungata. Sau pentru a nu permite concurentilor care le-au luat-o inainte sa beneficieze de respectivul avantaj prea multa vreme.
Erori frecvente in analizarea concurentei
Desigur ca orice director este preocupat de concurenta. Totodata, dintre toti, doar putini reusesc sa-si pastreze pozitia dominanta sau, dupa caz, sa-si depaseasca concurentii. Aceasta se datoreaza cel mai adesea unor erori facute in analizarea concurentilor.
Atentie!
In cazul in care concluziile pe care le tragem cu privire la concurenti sunt departe de realitate, atunci si masurile pe care le vom lua vor fi ineficace.
Concentrarea exclusiva pe caracteristicile produsului sau pe pret
In realitate, nici un produs sau serviciu nu este atat de bun incat lumea sa se bata sa-l aiba, nici atat de prost incat sa nu-l vrea nimeni.
De asemenea, pretul in sine nu este niciodata decisiv decat in cazul unor produse sau servicii absolut identice, vandute in acelasi loc si in acelasi timp, care au beneficiat de aceeasi promovare si care ofera cumparatorului aceleasi facilitati financiare (rate, perioada de gratie etc.).
Exemple:
– in chioscurile din gari, aeroporturi, hoteluri sau la magazinele benzinariilor, bauturile racoritoare si dulciurile costa mai scump decat in supermarketuri. Ori cumperi la pretul respectiv, ori te duci pana la un supermarket. Dar ai mereu timp suficient ca sa faci asta?
– Daca ai avea de ales, probabil nu ai cumpara „Gigel Cola“, ci o marca mai cunoscuta. Dar daca la cabana din creierul muntilor asta e singura bautura racoritoare, ori o cumperi, ori rabzi de sete.
– O limuzina de lux costa uneori mai mult decat o vila si consuma mai mult decat un automobil de mic litraj. Cu toate acestea, putini oameni care-si pot permite o limuzina de lux vor prefera sa conduca un Trabant.
– Desi pentru un produs achizitionat in rate platim in total cu pana la 50% mai mult decat daca l-am achizitiona cu banii jos, vanzarile in rate sunt extrem de populare.
Asa cum am aratat in partea introductiva, concurenta intre companii se desfasoara de fapt pe 6 fronturi simultan. De aceea este periculos sa ne preocupam doar de doua si sa uitam de celelalte 4.
(sursa Revista de Afaceri, Bani si Profit)

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: