Afacerile si natura umana (II)

Vedem mii de situatii in care lumea se poarta intr-un fel care ni se pare complet de neinteles, fara nici o logica aparenta (sa nu uitam insa ca, in acelasi timp, asa apare si comportamentul nostru in ochii celorlalti…). De vina este natura fiecaruia, adica acea forta extrem de importanta care, de cele mai multe ori, determina reusita sau esecul unei actiuni. Si, chiar daca va fi imposibila gestionarea ei completa, putem cel putin sa stabilim niste reguli, care ne pot ajuta sa evitam greselile grosolane. Am vazut data trecuta doua dintre aceste reguli: 1) fiecare om actioneaza strict in interesul sau si 2) oamenii nu se schimba.

In continuare, sa spunem ca oamenii pe care ii intalniti pot fi identificati usor ca apartinand uneia dintre urmatoarele categorii:
• Raii – adica cei care, dintr-un motiv sau altul, vor sa obtina maximum de castig posibil din fiecare tranzactie. Pe acesti oameni nu prea ii intereseaza daca in felul acesta voi ajungeti la faliment; mai bine zis, faptul ca v-au incurcat reprezinta pentru ei chiar o placere.
• Mincinosii. Acestia sunt la fel de rai ca si raii din prima categorie, dar ei incearca sa-si ascunda intentiile lacome si egoiste sub mii de declaratii de cinste, de prietenie, de interes comun s.a.m.d.
• Prostii sunt cei care au cu adevarat intentii bune. Ei nu vor sa ne incurce sau sa ne pacaleasca, dar, datorita incompetentei, ignorantei, neatentiei etc., reusesc oricum sa ne bage in necazuri.

(Daca va intrebati cumva daca exista pe lume si oameni de afaceri seriosi si de incredere, raspunsul este: bineinteles ca exista, altfel nu s-ar mai finaliza nici o afacere. Important este insa sa nu uitati de prima regula, care spune ca toti oamenii, deci si acestia cinstiti si de incredere, actioneaza strict in interesul lor…)

a) Oricat ar parea de paradoxal, categoria cea mai usor de gestionat este cea a railor, tocmai datorita faptului ca acestia pot fi detectati imediat. Astfel, daca vrem sa facem afaceri cu un mafiot, stim ca el va cauta sa castige cat mai mult si ca, probabil, se va folosi de toate resursele (cinstite sau mai putin cinstite) pe care le are la dispozitie. Atentie, am spus mafiot ca sa folosesc un exemplu extrem, dar oameni cu mentalitatea de rechini gasiti la orice nivel al puterii si trasaturile lor pot fi recunoscute rapid! Este treaba noastra daca hotaram sa ne bagam in acest joc si sa incercam sa facem afaceri cu astfel de oameni (poate vrem sa demonstram ca suntem mai buni decat ei sau poate ca profitul pe care l-am putea obtine justifica riscul). Important este ca in acest caz regulile sunt clare de la bun inceput si ca nu avem dreptul sa ne plangem ulterior daca lucrurile ies prost pentru noi.

b) Un pic mai greu de gestionat sunt cei din categoria a doua: ei au abilitatea de a se prezenta foarte bine si de-aceea este usor sa ne lasam pacaliti. Totusi, si in acest caz exista metode sa-i depistam: e suficient sa acordam un pic de atentie unor detalii care ne vor spune imediat cu cine avem de-a face si, in plus, trebuie sa nu uitam niciodata niste reguli de baza: de exemplu, atunci cand o afacere este prea frumoasa pentru a fi adevarata, sunt sanse mari de tot ca ea sa nici nu fie adevarata; apoi, cand cineva ne vorbeste despre cinste si corectitudine in afaceri, mai mult ca sigur ca trebuie sa avem grija. Asemenea vorbe n-au nici o greutate. Ati auzit vreodata de cineva care sa spuna despre el ca este necinstit, neserios sau ceva de genul asta? Chiar si cel mai mare escroc va va spune ca este de incredere, ca are onoare etc. (si uneori chiar crede aceste lucruri…).

c) Dar cei care cu adevarat periculosi sunt cei din a treia categorie. Acestia sunt intr-adevar convinsi de ceea ce spun, deci sunt foarte greu de depistat. Depistarea o facem doar atunci cand este prea tarziu, cand suntem bagati pana-n gat in necazuri. Din aceasta categorie fac parte, de exemplu, toti cei care va promit ceva pentru ca sunt siguri ca vor reusi: de la avocatul care va asigura ca procesul va fi castigat si de la meseriasul care va spune ca nu stiu ce reparatie este posibila, pana la intermediarul care va garanteaza ca afacerea este aproape incheiata s.a.m.d.

(De obicei, eu intru in alerta atunci cand aud expresii de genul “Stati linistit, domnule, totul este sub control” sau “Nu va ingrijorati, stiu foarte bine cum se face”… Va suna cunoscut?)

Tot in aceasta categorie intra cei care au relatii oriunde (poate au, dar de obicei cei care au cu adevarat puterea de rezolva anumite lucruri nu prea simt nevoia sa arate asta…), cei care au idei despre cum sa devii miliardar peste noapte (dar cu conditia ca ei sa vina cu ideea si voi cu investitia initiala…), precum si cei care se bazeaza pe sisteme de valori despre care nici nu v-ati fi inchipuit ca ar putea exista (poate n-o sa va vina sa credeti, dar acum 20 de ani am fost dat in judecata de o asociata a mea in care aveam incredere deplina. Ei bine, cand am incercat sa aflu care au fost motivele actiunii ei, am descoperit cu stupoare ca de vina era… o ghicitoare, care ii prezisese ca eu eram gata sa o inlocuiesc cu altcineva. Asa ca ea a trecut la actiune. Nu cred ca mai este nevoie de vreun comentariu…).

Categoria prostilor are o gramada de variante (prostii sunt inventivi), asa ca va fi foarte greu sa facem o analiza completa a acestei categorii. Totusi o sa incercam, cu speranta ca nu vom regasi… propriul nostru portret!

(sursa )

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: