Oportunitati de afaceri: O afacere inceputa cu doar 100 $

In urma cu cativa ani, sotii T. din Bucuresti erau in cautarea unei afaceri simple, care sa presupuna o activitate manuala, deci fara investitii in echipamente sau utilaje. S-au orientat spre confectionarea de lumanari decorative si aromatizate.
“Ne-am gandit ca merita sa investim 100 de dolari sa vedem ce sanse are afacerea aceaasta”, povesteste dl T. Activitatea a inceput in bucataria apartamentului propriu, unde cei doi soti au produs doua sortimente de lumanari (lumanari taiate si lumanari plutitoare) cu care s-au prezentat la un targ de suveniruri. “Noi ne-am dus la targul acela doar ca sa vedem potentialul afacerii. Si ne-am trezit ca primim o comanda de 1.000 de lumanari de la un mare lant de magazine, comanda pe care nu am putut s-o onoram. Oricum, la targul acela am vandut tot. Am vandut pana n-am mai avut, adica lumanari in valoare de cca 1.000 de dolari. Stau si ma intreb ce ar fi insemnat sa aparem atunci cu modelele pe care le avem acum.” Ulterior, productia s-a diversificat, iar distributia s-a concentrate pe micile magazine, care puteau sa expuna foarte vizibil lumanarile si sa le puna in valoare, pentru ca oamenii sa le remarce. Plata nu se facea dupa vanzare, ci la livrarea marfii.
“Tehnica de lucru nu este complicata”, explica dl T. “Ai nevoie de ceara, parfumanti, coloranti si matrite. Matritele ni le-am facut noi, cu ajutorul unor mesteri care au turnat in ipsos formele cerute. Pe aceste modele din ipsos am turnat apoi cauciuc siliconic, rezultand astfel matrita finala cu ajutorul careia se modeleaza lumanarea. In principiu, nu este mare lucru, oricine poate face asa ceva. Important este insa sa vinzi si sa ai rabdare, sa iti amani recompensa, cum zicea cineva.”
Intre timp au aparut insa si alti producatori, care au venit tare din urma, asa sotii T. au decis sa iasa pe piata cu ceva nou, anume lumanari din gel, realizate tot manual. E vorba de un gel special care se toarna in pahare din sticla, ingloband si fitilul. Problema o reprezinta, paradoxal, paharele: acestea, ca sa fie achizitionate la un pret competitiv, trebuie achizitionate cu miile de bucati. Investitia este insa profitabila deoarece lumarile din gel rezista mai bine vara, spre deosebire de lumanarile din ceara, care se inmoaie si se deformeaza, mai ales in timpul transportului.
Orice oportunitate, pentru a fi transformata in afacere, necesita un volum foarte mare de munca. Dl T a invatat acest lucru din experienta personala. “Vrem sa punem foarte bine pe picioare aceasta afacere, asa incat sa nu mai fie nevoie de prezenta noastra permanenta. Pentru ca, de cand ne-am apucat de afaceri, am uitat ce este aceea o zi libera sau cum e sa fii in concediu.”

(sursa Revista Omului de Afaceri)

Oportunitati de afaceri: Un restaurant unde iti gatesti singur

Este, daca vreti, un fel de iesire la un gratar, doar ca nu la iarba verde, ci intr-un restaurant. In sala acestui restaurant, pe langa mese, se afla o mare lada frigorifica unde sunt expuse tipuri variate de carne si branzeturi. Langa aceasta este o tejghea de unde pot fi servite bauturile. Urmeaza un gratar imens unde fiecare isi poate frige singur ceea ce doreste, si un bufet, de unde se pot servi salate asortate. In final, doi chelneri pot lua comenzile sau pot servi desertul. Plata se face la casa, unde fiecare client duce un bon pe care persoana care i-a furnizat alimentele indica ce s-a consumat.
Clientela unui restaurant self-service este constituita mai ales din tineri de pana in 30 de ani si eventual din familii cu copii. In general, prima data se intra intr-un astfel de restaurant din curiozitate. Cei care revin o fac datorita atmosferei placute, lejere si destinse din restaurant. Pentru ei, restaurantul self-service reprezinta un loc unde isi pot lua pranzul sau cina altfel; un loc unde, prin forta lucrurilor, este mai usor sa cunosti oameni si unde poti manca bucata de carne care ti-a facut cu ochiul, pregatita asa cum doresti, cheltuind mai putin decat intr-un restaurant obisnuit. Pentru intreprinzator, restaurantul reprezinta oportunitatea de a desfasura pe cont propriu o activitate unica in felul ei, capabila sa produca o cifra de afaceri destul de mare, cu costuri mai mici decat cele ce caracterizeaza un restaurant obisnuit. Timpii de preparare a portiilor sunt redusi la minimum, personalul din sala la fel, iar in bucatarie nu este necesara prezenta bucatarului, adica a profesionistului care intr-un restaurant capata retributia cea mai mare.
Factori de risc
* Nu exista loc pentru improvizatii. De aceea este indicat sa aveti experienta in domeniul alimentatiei publice.
* Nu este usor sa gasiti un spatiu adecvat pentru desfasurarea acestei activitati: nu sunt multe spatiile dotate (sau care pot fi dotate) cu o hota puternica de ventilatie (un horn) care sa capteze in intregime fumul produs de gratar.
* Persoanele care supravegheaza sala trebuie sa fie foarte atente la clienti (mai ales la cei tineri) care doresc sa “se joace cu focul”.
* Pentru a putea conta pe un flux continuu de clienti, trebuie sa modificati des oferta proprie: de la traditionalii mititei la carnaciori si frigarui, de la diverse feluri de branza la peste. Dar nu numai atat. Amatorii de gusturi noi vor fi atrasi de posibilitatea de a gusta, de exemplu, carne de strut sau de prepelita.
* Pentru a evita ca in local sa persiste puternicul miros de carne la gratar, trebuie ca pe langa hota instalata deasupra gratarului sa utilizati si un sistem de schimbare a aerului capabil sa functioneze cu maxima eficienta.
* Pentru ca in timpul verii sa nu scada numarul clientilor (din cauza caldurii produse de gratar), ideal ar fi ca restaurantul sa aiba si o terasa unde sa fie amplasate mesele in sezonul estival.
* Atentie la alegerea furnizorilor! Produsele trebuie sa fie foarte proaspete si de buna calitate, iar pretul – considerabil mai mic decat cel de magazin pentru a permite un adaos profitabil (aproximativ 35%).

(sursa Revista Omului de Afaceri)

Oportunitati de afaceri: Conceperea de software pentru firme

10.000-20.000 de euro. Atat poate ajunge sa coste un soft specializat pentru gestiunea unei companii, un soft care se poate realiza in cateva luni, cu o investitie minima: in principiu, nu va trebuie decat un calculator, licenta pentru softurile pe care le folositi la randul dvs. si un angajat cu cunostinte solide in programare. Asta daca nu sunteti dvs. insiva un talent intr-ale programarii.
Desigur, nu toate comenzile au o asemenea anvergura, de zeci de mii de euro, dar afaceri foarte bune se pot face si cu softuri mai simplute, care sunt gata in cateva zile si costa de la 150 euro in sus. Important este sa intelegeti de la bun inceput ca utilizatorii produsului dvs. nu sunt niste specialisti IT si ca, in consecinta, pot aparea reclamatii privind modul greoi de utilizare sau neintelegerea tuturor functiilor si optiunilor. Cu cat se reduce timpul acordat asistentei tehnice si teoretice acordate clientilor pentru folosirea programului, cu atat veti putea sa va ocupati mai mult de partea de management si de promovare a afacerii. Daca programul pus la punct de dvs. constituie o solutie clara pentru o problema majora si cu care se confrunta multi, nu este exclus sa puteti trai doi-trei ani doar din vanzarea lui. Trebuie doar sa ajungeti la clientii potriviti. Cam 10-15% din clientii unei firme de sofware vin in urma recomandarilor din partea celor care au fost multumiti de produsul cumparat, dar mai ales de serviciile oferite.

Intreprinzatori care au reusit in acest domeniu
1) Pasiunea lui L.M. pentru programe de calculator s-a nascut in facultate, la sfarsitul anilor ’80, dar primele cunostinte adevarate in domeniu le-a acumulat dupa Revolutie, pe cont propriu, din manualele de specialitate nou aparute atunci in Romania. „Un manual original cu limbajul de programare Linux costa atunci cat doua salarii, dar asta nu m-a impiedicat sa-l cumpar pentru a ma documenta”, isi aminteste L.M.
Lansarea in afaceri s-a produs in 1991 cand, impreuna cu patru prieteni, a infiintat o firma care comercializa computere si componente hard. Afacerea mergea foarte bine si ii dadea suficient de lucru, astfel ca nu mai avea timp si de partea de software, adevarata lui pasiune. Dar dupa ce piata distributiei si vanzarii de computere s-a cristalizat si a intrat sub umbrela a doar catorva firme puternice, a fost nevoit sa renunte la aceasta activitate si sa se orienteze spre software.
Primele programe le-a realizat impreuna cu asociatii sai si ele s-au bucurat de aprecierea clientilor, fapt care le-a dat incredere in viitorul afacerii. Au descoperit rapid ca valoarea unui program creste daca el este conceput conform datelor, stilulului si profilului fiecarui client, dar asta presupunea o documentare speciala pentru domeniul caruia ii era destinat respectivul program. Un astfel de program trebuie sa contina termenii de specialitate folositi de utilizator, dar mai ales procedurile si functiile de care el are nevoie. „Pentru a realiza un program de contabilitate performant am urmat un curs de specialitate si am facut rost de toata legislatia in domeniu, astfel incat acesta sa poata fi folosit de client cat mai eficient”, spune L.M.
Dupa ce toti cei cu care a infiintat firma au plecat sa lucreze in strainatate, el a reusit sa impuna pe piata cele sapte programe de serie puse la punct pana atunci: 1) contabilitate si gestiune economica, 2) evidenta salariatilor, 3) contabilitate in partida simpla, 4) automatizare a corespondentei, 5) calculul intretinerii la asociatiile de locatari (proprietari), 6) un program destinat restaurantelor si 7) un program pentru curatatorii si spalatorii. Principalii clienti ai firmei sunt companiile mici si mijlocii, atat din domeniul productiei cat si din cel al serviciilor, dar si persoane fizice autorizate. „Am gasit destul de usor primii clienti, in general prin simple anunturi in ziar, dar si prin oferte directe, prin sistemul de scrisori prin posta si pe Internet”, spune L.M. Iar in privinta dezvoltarii firmei, cifrele sunt cele mai edificatoare: cifra de afaceri a crescut constant, chiar si cu 300% pe an, ajungand acum la 50.000 de dolari, pentru o firma cu doar cativa angajati.

(sursa Revista Omului de Afaceri)